UPDATE. CCR a decis: Evazioniștii care plătesc prejudiciul scapă de închisoare!

CCR dezbate miercuri, 17 februarie, sesizările depuse de Curtea Supremă, Guvern și Avocatul Poporului cu privire la legea prin care evazioniștii scapă de închisoare dacă achită prejudiciul.

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Guvernului şi Avocatului Poporului referitoare la legea prin care evazioniştii scapă de închisoare, stabilind că actul normativ este constituţional.

„Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor trei sesizări cu acelaşi obiect formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, de Guvernul României şi de Avocatul Poporului) şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile Legii privind modificarea şi completarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale”, se precizează într-un comunicat al CCR.

Știre inițială 

E vorba despre Legea privind modificarea și completarea Legii 241/2015 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, inițiată de fostul PSD-ist Cătălin Rădulescu, în 2017, scrie b1.ro. Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în ultima zi a legislaturii trecute.

Sesizările privind legea prin care evazioniștii nu mai merg la închisoare dacă plătesc prejudiciul este discutată miercuri de CCR.

O lege controversată

Potrivit legii care intră miercuri în dezbaterea CCR persoanele care au comis faptele de evaziune fiscală scapă de pedeapsa cu închisoarea și trebuie să plătească doar o amendă în cazul în care prejudiciul creat e mai mic de 100.000 de euro și acesta e plătit integral.

Totodată, dacă evazioniștii plătesc 20% în plus față de cuantumul prejudiciului, ei scapă de pedeapsă.

Pe 17 decembrie, Secțiile Unite ale ICCJ au decis să sesizeze CCR cu privire la acest act normativ.

Sesizarea vizează actul normativ în întregime, unul din argumente fiind acela că a fost încălcat principiul bicameralismului: legea adoptată de Camera Deputaților modifcă radical textul adoptat de Senat.

ICCJ mai menționează în sesizare că textul de lege nu permite stabilirea, în mod clar, precis și previzibil, a inculpaților.

„Textul de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis și previzibil, care sunt inculpații care beneficiază de dispozițiile art.10 din Legea nr.241/2015”

„Sesizarea privește neconstituționalitatea dispozițiilor articolului unic pct.4 (art.10 alin.(12) din Legea nr.241/2014) în raport cu prevederile constituționale ale art.1 alin.(5) din legea fundamentală, sub aspectul exigențelor privind calitatea legii, astfel cum a fost conturat acest principiu în jurisprudența Curții Constituționale și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, întrucât, contrar cerințelor impuse de art.1 alin.(5) din legea fundamentală, dispozițiile textului de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis și previzibil, care sunt inculpații care beneficiază de dispozițiile art.10 din Legea nr.241/2015”, se menționează în sesizarea adresată CCR.

Ulterior, legea a fost atacată și de Guvern, și de Avocatul Poporului.